Kuzman Shapkarev

La 18 martie 1909 a decedat Kuzman Shapkarev

Kuzman Atanasov Shapkarev (Ohrid, 1 februarie 1834 – Sofia, 18 martie 1909) – unul dintre cei mai importanți colecționari, editori și promotori ai folclorului macedonean și unul dintre primii realizatori de manuale macedonene.

Kuzman Shapkarev s-a născut în familia unui meșteșugar sărac în Ohrid la 1 februarie 1834. A terminat școala primară, dar din cauza sărăciei a trebuit să pună capăt educației.

Schimbarea din viața sa a venit atunci când i s-a oferit să preia slujba de învățător a unchiului. Astfel a devenit învățător și a predat în Bitola, Ohrid, Struga, Prilep și Kukuș în limbile greacă și bulgară. Apoi i-a cunoscut pe Dimitria și Konstantin Miladinov. Urmând exemplul lui Dimitria Miladinov, căruia i-a devenit ginere, deoarece Kuzman s-a căsătorit cu fiica acestuia, a început să colecționeze cântece populare și creații intelectuale. Când frații Miladinov sunt închiși, Kuzman încearcă fără succes să-i ajute. După moartea lor, a mers să predea mai întâi la Prilep și apoi la Kukuș.

Volumul și calitatea materialului colectat fac din Shapkarev unul dintre cei mai mari colecționari de artă populară nu numai din Macedonia, ci din Balcani.

На 18ти март 1909 г. починал Кузман Шапкарев.

Кузман Атанасов Шапкарев (Охрид, 1 февруари 1834 – Софија, 18 март 1909) – еден од најзначајните собирачи, публикатори и афирматори на македонски народни умотворби и еден од првите македонски учебникари.

Кузман Шапкарев е роден во семејство на сиромашен занаетчија во Охрид на 1 февруари 1834. Завршил основно училиште, но заради сиромаштија морал да го прекине образованието.

До промена во неговиот живот дошло кога му понудиле да го заземе учителското место на неговиот чичко. Така станал учител и учителствувал во Битола, Охрид, Струга, Прилеп и Кукуш на грчки и бугарски јазик. Тогаш ги запознал Димитрија и Константин Миладинови. По стапките на Димитрија Миладинов, на кого му станал зет, зашто Кузман се оженил со неговата ќерка, почнал да собира народни песни и умотворби. Кога браќата Миладиновци бидуваат затворени, Кузман безуспешно се обидува да им помогне. По нивната смрт, тој отишол да учителствува прво во Прилеп, а потоа во Кукуш.

Кон крајот на својот живот заминал за Бугарија. Починал во Софија во 1909 година.

Обемот и квалитетот на собраниот материјал го вбројуваат Шапкарев меѓу најголемите собирачи на народни умотворби не само од Македонија, туку од целиот Балкан.