Asociatia Macedonenilor din Romania

Друштвото на Македонците од Романија

Cine suntem și de unde venim/Кои сме ние и од каде доаѓаме

Sărbătoare în toate sediile AMR!

Acest sfârșit de săptămână a fost pentru noi toți un prilej de bucurie autentică și reîntoarcere la rădăcini. Membrii Asociației Macedonenilor din România s-au reunit în sediile din țară pentru a sărbători împreună sfintele sărbători de iarnă pe rit vechi, așa cum...

AMR, la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, de Ziua Minorităților Naționale

Astăzi, cu ocazia Zilei Minorităților Naționale, Asociația Macedonenilor din România a răspuns cu bucurie invitației de a celebra acest eveniment la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, fiind prezentă cu solistele Ansamblului „Sonțe”: Dalia Stancu și Bianca...

La mulți ani, România!

Membrii AMR din filialele din întreaga țară au participat astăzi la ceremonialele militar-religioase dedicate Zilei Naționale a României. La Craiova, împreună cu domnul deputat Ionel Stancu, cu subprefectul de Dolj, domnul Marian Popa, precum și cu numeroși membri și...

La mulți ani, România! – Mesajul conducerii AMR

Mesajul conducerii AMR adresat cu prilejul zilei de 1 Decembrie, Ziua Națională a României: La mulți ani, România! Astăzi sărbătorim nu doar o țară, ci o comunitate de destine, de oameni care, dincolo de diferențele lor, au ales să construiască împreună. România este...

La Mulți Ani, România! La mulți ani, români!

Astăzi, 1 Decembrie, celebrăm Ziua Națională a României – o zi încărcată de istorie, emoție și mândrie. Este momentul în care ne întoarcem cu gândul la Marea Unire din 1918, actul care a pus bazele României moderne și a adus împreună, într-o singură inimă, toate...

În sediile AMR au început pregătirile pentru sărbătorile de iarnă

Ne apropiem cu pași repezi de magia sărbătorilor de iarnă, iar în sediile AMR din întreaga țară pregătirile au început deja să prindă contur. La AMR Craiova, sâmbăta aceasta a fost despre emoție, bucurie și tradiții care aduc oamenii împreună. Cei mici au fost...

105 ani de la moartea poetului, prozatorului și dramaturgului Alexandru Macedonski

Alexandru Macedonski (14 martie 1854–24 noiembrie 1920) a fost un poet, prozator, dramaturg și publicist român, de etnie macedoneană. Supranumit poetul rondelurilor, inspirându-se din literatura franceză, este primul reprezentant al simbolismului în literatura română....

Skopje marchează 81 de ani de la eliberare

În fiecare an, la 13 noiembrie, comunitatea macedoneană comemorează cu emoție eliberarea orașului Skopje, un moment decisiv în istoria sa modernă. Această zi simbolizează curajul și sacrificiul luptătorilor care, în toamna anului 1944, au reușit să elibereze capitala...

Militarii macedoneni au luat parte la expoziția de tehnică și armament, de Ziua Armatei, la Craiova – Galerie foto

Astăzi, 25 octombrie, de Ziua Armatei, au avut loc ceremoniale militar-religioase în Piața „Alexandru Ioan Cuza“, iar zona din vecinătatea Teatrului Național „Marin Sorescu“ a fost scena unei expoziții de tehnică și armament, la care au luat parte și militari...

AMR, la Sărbătoarea Zaibărului și a Prazului din Băilești

Am răspuns și în acest an cu onoare invitației lansate de Primăria Municipiului Băilești, prin Compartimentul Casa de Cultură „Amza Pellea”, de a participa la Sărbătoarea Zaibărului și a Prazului, în Piața Civică, un eveniment devenit simbol al identității și al...

Lansare de carte, la AMR Craiova

Marți, 30 septembrie, AMR a organizat, în sala „Acad. Dinu C. Giurescu”, lansarea volumului „Interferențe româno-macedonene la confluențe cu istoria. Istorie și Legendă. Macedonenii în România”, semnat de prof. dr. Constantin Câșlaru. Evenimentul s-a bucurat de...

AMR, prezentă la Gala aniversară a United Macedonian Diaspora

Asociația Macedonenilor din România – parte din marea familie a diasporei macedonene! O delegație a AMR, formată din președinta Laura Elen Robogete Cristescu, alături de Mariana Venera Popescu, Eugen Gherghel și Marjan Mihajlov, însoțită de domnul deputat Ionel...

Comunitatea macedoneană din București a celebrat Ziua Independenței Republicii Macedonia de Nord la Ambasada Macedoniei Ziua de 8 septembrie 2025 a fost marcată cu emoție și bucurie de către membrii Asociației Macedonenilor din România și ai comunității macedonene din...

Ziua Macedoniei – 8 Septembrie, sărbătorită la Craiova

Filiala AMR Craiova a marcat cu bucurie și emoție Ziua Națională a Republicii Macedonia de Nord, alături de membrii comunității, domnul deputat Ionel Stancu și domnul subprefect de Dolj Marian Popa. Atmosfera a fost îmbogățită de muzica tradițională macedoneană...

Hristos a Înviat!

Cu prilejul Sfintelor Sărbători Pascale, vă transmitem cele mai calde gânduri de sănătate, pace și bucurie. Lumina Învierii Domnului să vă aducă liniște în suflet, speranță și împlinire alături de cei dragi dumneavoastră! Să aveți Sărbători...

În memoria celor 59 de suflete pierdute în incendiul devastator din clubul ‘Pulse’ din Kočani

„În numele Asociației Macedonenilor din România, dorim să exprimăm cele mai profunde condoleanțe pentru tragedia care a avut loc astăzi în Kociani. Suntem alături de poporul macedonean în aceste momente de durere. Suntem cu gândul și sufletul alături de familiile...

Ionel Stancu: ”Suntem o comunitate puternică și, împreună, putem aduce schimbările pe care ni le dorim!”

Vă mulțumesc din toată inima pentru sprijinul acordat pe parcursul acestei campanii electorale. Fiecare vot pe care mi l-ați oferit reprezintă pentru mine o dovadă de încredere și susținere, iar acest lucru mă onorează profund. În calitate de reprezentant al...

Am dat startul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare!

Cu o experiență de 18 ani alături de Asociația Macedonenilor din România (AMR), Ionel Stancu a avut privilegiul de a reprezenta interesele comunității noastre în Parlamentul României timp de două mandate. A lucrat cu pasiune și angajament pentru a realiza schimbări...

Invitație la vernisaj: Maria Popescu și Mihail Trifan la Galeria Arta 2 Craiova!

Invitație la vernisaj: Maria Popescu și Mihail Trifan la Galeria Arta 2 Craiova! Asociația Macedonenilor din România și Uniunea Artiștilor Plastici din România, Filiala Craiova, vă invită cu drag la vernisajul expoziției Mariei Popescu și a lui Mihail Trifan, care va...

Sărbătoare la Asociația Macedonenilor din România – Ziua Macedoniei de Nord celebrată cu mândrie

Sute de membri și simpatizanți ai Asociației Macedonenilor din România (AMR) s-au reunit marți, 16 septembrie, pentru a marca într-o atmosferă festivă luna septembrie, dedicată Zilei Macedoniei de Nord. Ansamblul Sonțe și solistele talentate Bianca Șuțu și Dalia...

Ansamblul Sonțe, prezent la Festivalul Intercultural ProEtnica ediția a XX-a

Ansamblul Sonțe, aparținând Asociației Macedonenilor din România, va fi unul dintre participanții remarcabili la Festivalul Intercultural ProEtnica, ediția a XX-a, care se va desfășura în perioada 28 august - 1 septembrie, în istorica Cetate Sighișoara. Ediția din...

AMR la Zilele Municipiului Băilești

Ansamblul Sonțe al Asociației Macedonenilor din România a avut onoarea de a participa astăzi, 23 august, la deschiderea manifestărilor dedicate Zilelor Municipiului Băilești, aducând în prim-plan frumusețea și tradiția muzicii și dansurilor macedonene. Atât...

Filialele AMR din toată țara au sărbătorit cu entuziasm o zi specială pentru poporul macedonean, Ilinden

Filialele AMR din toată țara au sărbătorit cu entuziasm o zi specială pentru poporul macedonean, Ilinden, simbolul luptei naționale macedonene pentru autodeterminare si păstrarea identităţii naţionale. Membrii asociației s-au reunit pentru a comemora această zi...

Concurs pentru Burse de Studiu în Macedonia de Nord pentru etnicii macedoneni:

AMR anunță Programul pentru anul universitar 2024/2025 Republica Macedonia de Nord lansează un concurs pentru acordarea de burse destinate studenților cetățeni străini care demonstrează un interes real pentru această țară. În cadrul acestui program, vor fi oferite 50...

La mulți ani, copii!

Ziua de 1 Iunie este despre ei, copiii, despre bucuria, inocența, dragostea și energia lor neînfricată! Ziua de 1 Iunie este dedicată tuturor copiilor și este un prilej minunat de a le arăta cât de mult îi iubim și îi prețuim. Este ziua în care ne amintim de...

Lansare de carte, la AMR Craiova

Marți, 30 septembrie, AMR a organizat, în sala „Acad. Dinu C. Giurescu”, lansarea volumului „Interferențe româno-macedonene la confluențe cu istoria. Istorie și Legendă. Macedonenii în România”, semnat de prof. dr. Constantin Câșlaru. Evenimentul s-a bucurat de...

citește mai mult

Comunitatea macedoneană din București a celebrat Ziua Independenței Republicii Macedonia de Nord la Ambasada Macedoniei Ziua de 8 septembrie 2025 a fost marcată cu emoție și bucurie de către membrii Asociației Macedonenilor din România și ai comunității macedonene din...

citește mai mult

AMR la Zilele Municipiului Băilești

Ansamblul Sonțe al Asociației Macedonenilor din România a avut onoarea de a participa astăzi, 23 august, la deschiderea manifestărilor dedicate Zilelor Municipiului Băilești, aducând în prim-plan frumusețea și tradiția muzicii și dansurilor macedonene. Atât...

citește mai mult

La mulți ani, copii!

Ziua de 1 Iunie este despre ei, copiii, despre bucuria, inocența, dragostea și energia lor neînfricată! Ziua de 1 Iunie este dedicată tuturor copiilor și este un prilej minunat de a le arăta cât de mult îi iubim și îi prețuim. Este ziua în care ne amintim de...

citește mai mult

Postări pagina de Facebook

Astăzi, 19 februarie, România marchează Ziua Națională Constantin Brâncuși, celebrând moștenirea unuia dintre cei mai importanți artiști ai secolului XX, considerat pe drept cuvânt părintele sculpturii moderne.Anul acesta, momentul are o semnificație aparte: se împlinesc 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, artistul care a dus esența spiritului românesc în marile centre culturale ale lumii și a redefinit limbajul sculpturii universale.Prin operele sale – de la „Coloana Infinitului” la „Masa Tăcerii” și „Poarta Sărutului” – Brâncuși a transformat simplitatea în profunzime și tradiția în modernitate, inspirând generații întregi de artiști. Creația sa rămâne o punte între rădăcini și universalitate, între identitate și deschidere culturală.Aeastă zi este un prilej de a celebra valorile culturale care ne unesc și de a reafirma respectul pentru patrimoniul artistic al României, spațiu al diversității și al dialogului intercultural.”Lumea poate fi salvată prin artă. Artistul face, în fond, jucării… pentru oamenii mari; el este ca şi viermele de mătase.” - Constantin Brâncuși. ... Vezi mai multeVezi mai putine
View on Facebook
Astăzi, la sediul AMR Craiova, imaginația și îndemânarea s-au întâlnit într-un frumos atelier de creație.Am cusut, am lipit, am decupat și, cu multă bucurie, am creat mărțișoare unice, pline de culoare și simbol. Adulți și copii au lucrat împreună, demonstrând încă o dată că tradițiile se păstrează cel mai frumos atunci când sunt împărtășite între generații. Atmosfera a fost una caldă, creativă și plină de entuziasm.Prin astfel de activități, continuăm să aducem comunitatea împreună și să celebrăm tradițiile care ne unesc. ... Vezi mai multeVezi mai putine
View on Facebook
14 februarie 869 marchează trecerea la cele veșnice a Chiril din Solun, cunoscut în tinerețe ca Constantin Filozoful – una dintre cele mai strălucite minți ale secolului al IX-lea.Chiril din Solun, cunoscut ca Constantin Filozoful, a fost unul dintre cei mai învățați oameni ai secolului al IX-lea, formându-se la școlile din Salonic și apoi la Magnaur, în Constantinopol. Remarcându-se prin erudiție și prin activitatea sa didactică și misionară, a primit supranumele de „Filozof”. Împreună cu fratele său, Metodie, a creat alfabetul glagolitic, punând bazele culturii și scrierii slave.Constantin, care este cunoscut sub numele său de monah, Chiril, spre deosebire de Metodiu, nu a urmat urmele tatălui său, Leon. Încă din copilărie și din anii de școală și-a călăuzit drumul vieții spre stăpânirea subiectelor care i-au permis ulterior aprofundarea tainelor mai multor discipline științifice și să se situeze ca fiind unul dintre cei mai învățați oameni ai epocii sale. Leon și Maria i-au oferit înzestratului Constantin posibilitatea să frecventeze școli din Salonic, unde învățau doar copii din familii înstărite.La vârsta de șapte ani a început să se intereseze de știința filozofiei. În privința aceasta l-a ajutat și cunoașterea mai multor limbi. Pe lângă limba greacă, pe care ca limbă oficială o stăpânea, Constantin stăpânea și limba ebraică, pe care a învățat-o de la prietenii săi și din bazarul din Salonic. Ultimii ani de școala ai lui Constantin în Salonic au fost plini de mare tristețe pricinuită de moartea tatălui său Leon, în 841. Rudele și prietenii familiei lui Leon și a Mariei i-au oferit în continuare înzestratului Constantin posibilitatea să plece la Constantinopol la vârsta de 15 ani și să-și continue educația la faimoasa școală Magnaur, care a devenit universitate. A studiat geometria, astronomia, aritmetica, muzica și alte subiecte și a avut norocul să aibă sprijinul mai multor cunoscuți învățați, printre care Leo Matematicianul (Filozoful) și Fotie, care ulterior au devenit patriarhul Constantinopolului. După finalizarea studiilor în 847, Constantin a devenit bibliotecar al Patriarhiei din Constantinopol, îndeplinind în același timp și funcția de secretar al patriarhului. A demisionat din funcția de bibliotecar și s-a refugiat într-una dintre mănăstirile de lângă Constantinopol. A acceptat să lucreze ca profesor de filozofie la Universitatea din Constantinopol, pentru că putea transmite studenților săi cunoștințele sale vaste. În scurt timp, Constantin a câștigat o mare popularitate în rândul studenților săi și al mediului educațional din Constantinopol. I s-a dat epitetul „Filozof” și a devenit cunoscut sub numele de Constantin Filozoful. Curtea imperială bizantină a început să-l angajeze în îndeplinirea unor importante misiuni de stat.Prima misiune a lui Constantin Filosoful a fost îndeplinită printre slavi în prima jumătate a secolului al IX-lea. Îndelungata activitate misionară a lui Constantin Filosoful printre slavi a fost încununată în 855 odată cu crearea alfabetului slav - glagolitic. Constantin a realizat această descoperire epocală cu ajutorul fratelui său Metodiu.Constantin Filozoful împreună cu fratele său Metodiu au pus bazele culturii slave și pe cele ale scrierii slave.Константин, кој е познат со своето монашко име Кирил, за разлика од Методиј не тргнал по стапките на својот татко Лав. Тој уште од детски и ученички години својот животен пат го насочил кон совладување на наставните предмети кои подоцна му овозможиле длабоко да навлезе во тајните на повеќе научни дисциплини и да се постави како најучените луѓе на својата епоха. Лав и Марија му овозможиле на талентираниот Константин да се школува во солунските училишта во кои учеле само деца од богати семејства. Уште на седумгодишна возраст почнал да се итересира за филозовската наука. Во тоа му помогнало и знаењето на повеќе јазици. Покрај грчкиот јазик, кој како официјален државен јазик добро го совладал во солунските училишта, Константин го совладал и еврејскиот јазик кој го научил од своите другарчиња и солунската чаршија. Последните ученички години за Константин во Солун биле исполнети со голема тага поради смртта на татко му Лав во 841 година. Роднините и пријателите на семејството на Лав и Марија му овозможиле на талентираниот Константин на 15-годишна возраст да замине во Цариград и да го продолжи школувањето во прочуената Магнаурска школа, која израснала во универзитет. Тука студирал геометрија, астрономија, аритметика, музика и други предмети и имал среќа да се напојува од знаењето на повеќе познати учени луѓе, меѓу кои предничеле Лав Математичар (Филозоф) и Фотиј, кој подоцна станал и цариградски патријарх. По завршувањето на студиите во 847 година, Консатнтин станал библиотекар на Цариградската патријаршија, извршувајќи ја истовремено и функцијата секретар на патријархот. Уште во 847 година тој ја напуштил должноста библиотекар и се засолнил во еден од манастирите близу Цариград. Тој прифатил да работи како професор по филозофија на Цариградскиот универзитет, зашто своите сестрани знаења можел да ги пренесува на своите студенти. За кратко време Константин стекнал голема популарност кај своите студенти и цариградската учена средина. Нему му бил доделен епитетот „Филозоф“ и станал познат како Константин Филозоф. Наскоро византискиот царски двор почнал да го ангажира и во извршувањето на важни државни мисии.Првата мисија на Константин Филозоф била извршена меѓу Словените во првата половина на IX век. Повеќегодишната мисионерска дејност на Константин Филозоф меѓу словените била крунисана во 855 година со создавањето на словенската азбука - глаголицата. Ова епохално откритие Константин го постигнал со помошта на својот брат Методиј.Константин Филозоф заедно со својот брат Методиј ги поставиле темелите на словенската култура и словенското писмо. ... Vezi mai multeVezi mai putine
View on Facebook
La AMR Timișoara, începutul de weekend a venit cu arome tradiționale și bucuria de a împărtăși gusturi autentice din gastronomia macedoneană.Memrii noștri au pregătit Iufchi (paste) la cuptor cu brânză și smântână, o rețetă simplă, dar plină de savoare, așa cum se făcea odinioară în casele macedonenilor.Ingrediente:– 500 g iufchi făcute în casă– 5 ouă– 250 g brânză– 200 g caș– lapte– uleiPreparatul îmbină textura pastelor de casă cu gustul bogat al brânzeturilor și cremozitatea laptelui și a ouălor, rezultând o mâncare caldă, hrănitoare și plină de tradiție.Rețeta se regăsește și în volumul semnat de Marjan Mijajlov, dedicat rețetelor autentice macedonene – o adevărată punte între generații, prin care gusturile copilăriei sunt păstrate și duse mai departe.La AMR Timișoara, tradiția se păstrează cu drag și se împarte cu bucurie. ... Vezi mai multeVezi mai putine
View on Facebook
La 13 februarie îl comemorăm pe Gheorghi Pulevski, una dintre personalitățile marcante ale afirmării identității culturale macedonene – scriitor, lexicograf, istoric și lider militar. Autor al primei gramatici tipărite a limbii macedonene și al unor dicționare fundamentale pentru consolidarea limbii literare, Pulevski a îmbinat lupta pentru libertate cu o intensă activitate cultural-națională, rămânând un simbol al conștiinței și demnității macedonene.Gheorghia Pulevski sau Gheorghi Pulevski (1817, Galicnik - 13 februarie 1893, Sofia) este scriitor macedonean de lucrări scurte, lexicograf, istoric și lider militar. Este autorul primei gramatici macedonene tipărite și autorul unuia dintre primele dicționare în limba macedoneană.De la muncitor migrant (zidar) în România până la începutul anilor 1860, Gheorghia și-a continuat viața prin diferite războaie de eliberare și răscoale din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. El a început lupta pentru libertatea poporului său, participând în același timp și la lupta de eliberare a celorlalte popoare balcanice. Nu mai puțin importantă este activitatea sa cultural-națională ca autor de manuale, lexicograf, gramatician, poet, folclorist, etnograf și istoric. Prima sa lucrare tipărită a fost un Dicționar în patru limbi, publicat la Belgrad în anul 1873. A doua carte publicată de Pulevski este un Dicționar în trei limbi, publicat de asemenea la Belgrad în anul 1875. Această lucrare este deosebit de importantă datorită concepției clare și ideii prezentate deschis privitoare la patria Macedonia, la poporul macedonean și la limba macedoneană ca fiind distincte în lumea slavă. În anul 1880 a apărut Slognica Recovska (Limba Vorbită), care este prima gramatică publicată a limbii macedonene. În ea, Pulevski a încercat să creeze norme de bază pentru limba literară macedoneană, combinând dialectul macedonean central cu tradiția slavă scrisă din Macedonia, creând un vocabular foarte interesant și împrumutând cuvinte din alte limbi slave, dar întotdeauna foarte macedonenizate.Ca parte a activității lui Pulevski în rândul emigranților macedoneni din Sofia se află formarea Societății literare slavo-macedonene în 1888, sub președinția sa. Aceasta are o semnificație deosebită ca prima asociație literară macedoneană în general și este doar o altă dovadă a activității sale culturale patriotice și a orientării sale național-politice. Un loc special în prezentarea operei lui Pulevski este ocupat de istoria sa generală slav-macedoneană, care s-a încheiat în 1892 chiar înainte de moartea sa.Nu trebuie trecut cu vederea manuscrisul său extins, intitulat Limba, completat tot la Sofia, care este un manual specific pentru învățarea limbii macedonene.Ѓорѓија Пулевски или Ѓорѓи Пулевски (1817, Галичник – 13 февруари 1893, Софија) — македонски писател на кратки дела, лексикограф, историчар и воен водач. Пулевски е автор на првата печатена македонска граматика и автор на еден од првите речници на македонски јазик.Од печалбар-ѕидар во Романија до почетокот на 60-те години својот животен пат Ѓорѓија го продолжува низ разните ослободителни војни и востанија во текот на целата втора половина на XIX век. Тој ја започнува борбата за слобода на својот народ, истовремено учествувајќи во ослободителната борба и на другите балкански народи.Не помалку е значајна неговата културно-национална дејност како учебникар, лексикограф, граматичар, поет, фолклорист, етнограф и историчар. Негово првопечатено дело е Речник од четири јазика (или четиријазичник), објавено во Белград во 1873 година.Втората објавена книга на Пулевски е Речник од три јазика (тријазичник), објавена исто така во Белград во 1875 г. Ова дело е особено значајно поради јасната концепција и отворено изнесената идеја за татковината Македонија, за македонскиот народ и македонскиот јазик како посебни во словенскиот свет.Во 1880 година излегува од печат Слогница речовска, којашто претставува прва публикувана граматика на македонскиот јазик. Во неа Пулевски се обидел да создаде основни норми на македонски литературен јазик, комбинирајќи го централно-македонското наречје со словенската писмена традиција во Македонија, креирајќи при тоа мошне интересна лексика и позајмувајќи зборови и од другите словенски јазици, но секогаш изразито македонизирани.Како дел од активноста на Пулевски сред македонската емиграција во Софија е и формирањето на Словеномакедонската литературна дружина во 1888 година, под негово претседателство.Таа има особено значење како прва македонска литературна асоцијација воопшто и тоа е само уште еден доказ за неговата патриотска културна дејност и национално-политичка ориентација.Меѓутоа, посебно место во претставувањето на делото на Пулевски зазема неговата Славјанско-маќедонска општа историја, завршена во 1892 година непосредно пред неговата смрт. Не е за занемарување и неговиот обемен ракопис, насловен како Јазичница, завршен исто така во Софија, што претставува специфичен прирачник за изучување на македонскиот јазик. ... Vezi mai multeVezi mai putine
View on Facebook
Masa rotundă „Meșteșuguri artistice – Jocul luminii, umbrei și creionului” La sediul Asociației Macedonenilor din România – Filiala Timișoara a avut loc o masă rotundă dedicată meșteșugurilor artistice, un spațiu de dialog și inspirație în care creativitatea celor mici a fost pusă în valoare prin jocul subtil al luminii, umbrelor și expresiei prin creion.Întâlnirea a reunit cei mai talentați membri, copiii pasionați de artă și frumos, oferind prilejul de a explora tehnici de desen, idei și perspective diferite, dar și de a evidenția rolul artei ca formă de exprimare culturală și identitară.Prin astfel de inițiative, AMR Timișoara continuă să susțină creația artistică, dialogul cultural și promovarea valorilor tradiționale și contemporane ale comunității. Felicitări, dragi copii!Vă mulțumim pentru entuziasmul de care dați dovadă! ... Vezi mai multeVezi mai putine
View on Facebook
Seară literară macedoneană la AMR TimișoaraMembrii Asociației Macedonenilor din România s-au reunit la filiala Timișoara pentru o seară literară deosebită, desfășurată într-o atmosferă caldă. Evenimentul a prilejuit nu doar întâlnirea cu literatura macedoneană, ci și bucuria revederii între membri uniți de aceleași valori culturale.Pe parcursul serii au avut loc lecturi din creații literare, schimburi de idei și dialoguri culturale, având în prim-plan Revista Macedoneanul, alături de alte publicații proprii ale comunității. Fiecare moment a contribuit la consolidarea legăturilor dintre participanți și la promovarea patrimoniului cultural macedonean.Seara literară a fost o adevărată celebrare a cuvântului scris, a identității și a spiritului comunitar, reafirmând importanța culturii ca punte de legătură între generații. ... Vezi mai multeVezi mai putine
View on Facebook
Asociația Macedonenilor din România își continuă cu consecvență misiunea de a păstra vie limba macedoneană și de a o transmite mai departe, ca parte esențială a identității noastre culturale. Astăzi, în ultima zi a lunii ianuarie, sediul AMR din Craiova a fost din nou un spațiu al învățării și al întâlnirii între generații, găzduind o nouă sesiune a cursurilor de limba macedoneană.Sub îndrumarea doamnei Elena Saul Nikolova, copiii și adulții participanți s-au reunit într-o atmosferă deschisă și prietenoasă, animați de aceeași dorință: de a cunoaște limba macedoneană, de a o aprofunda și de a o duce mai departe cu respect și mândrie.Prin astfel de activități educaționale desfășurate constant, AMR își consolidează rolul activ în viața comunității, sprijinind educația, continuitatea culturală și legătura firească dintre generații.Felicitări, tuturor! Weekend minunat! ... Vezi mai multeVezi mai putine
View on Facebook
24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române, la AMR Timișoara Marcăm 167 de ani de la Unirea din 1859, momentul decisiv care a deschis drumul către formarea statului național unitar român. Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Moldovei și al Țării Românești a reprezentat primul pas ferm spre unitate, modernizare și afirmarea identității naționale.La mulți ani, România! 💙💛❤️La mulți ani, români! ... Vezi mai multeVezi mai putine
View on Facebook
Astăzi, 24 ianuarie, Asociația Macedonenilor din România a participat la ceremoniile organizate cu prilejul Zilei Unirii Principatelor Române, un moment de profundă semnificație istorică, ce a pus bazele statului român modern.Reprezentanții AMR s-au alăturat autorităților locale și comunității, luând parte la manifestările solemne dedicate împlinirii a 167 de ani de la Unirea Moldovei cu Țara Românească, prin depunerea de jerbe de flori la statuia Domnitorului Alexandru Ioan Cuza și prin participarea la tradiționala Horă a Unirii.Din partea Asociației Macedonenilor din România au fost prezenți:• Subprefectul județului Dolj, domnul Marian Popa;• Domnul deputat Ionel Stancu;• Directorul Executiv al AMR, doamna Mariana Venera Popescu;• membri ai Asociației Macedonenilor din România.La mulți ani, România! La mulți ani tuturor românilor! ... Vezi mai multeVezi mai putine
View on Facebook

Obiective/ЦЕЛИ

  • Reprezentarea publică, promovarea şi ocrotirea intereselor etniei macedonene din România;

  • Aprofundarea, cunoaşterea culturii, limbii şi istoriei macedonenilor;

  • Apărarea şi lărgirea drepturilor individuale ale membrilor minorităţii macedonene din România;

  • Întărirea raporturilor de colaborare româno-macedonene.

  • Јавна застапеност, промоција и заштита на интересите на македонската заедница од Романија;

  • Продлабочување, познавање на културата, јазикот и историјата на Македонците;

  • Одбрана и проширување на индивидуалните права на припадниците на македонското малцинство во Романија;

  • Зајакнување на романско-македонските односи за соработка.

Despre noi

MACEDONEAN – 1. Popor din ramura slavilor de sud, care locuieşte în ţările din Peninsula Balcanică de religie, in majoritate, creştin – ortodoxă.
2. Care aparţine Macedoniei sau macedonenilor, referitor la Macedonia sau macedoneni (Dicţionarul Enciclopedic – Editura Enciclopedică – 2001 – Bucureşti, Volumul IV – p. 193).
3. Persoană care face parte din populaţia de bază a Macedoniei sau este originară de acolo (Dictionarul Explicativ al Limbii Române – Academia Romana, Institutul de Lingvistica „Iorgu Iordan” – 1998 – Bucureşti – p. 589).

Nu mai aștepta. Contactează-ne acum!