Sfântul Chiril din Salonic sau Constantin Filozoful împreună cu fratele său Metodie – întemeietorul scrierii și culturii slave. Pe lângă aceasta, a fost profesor, preot și episcop, care, datorită înțelepciunii și activității sale, împreună cu fratele său Metodiu au fost numiți „Întocmai cu apostolii”.Constantin, care este cunoscut sub numele său de monah, Chiril, spre deosebire de Metodiu, nu a urmat urmele tatălui său, Leon.
Încă din copilărie și din anii de școală și-a călăuzit drumul vieții spre stăpânirea subiectelor care i-au permis ulterior aprofundarea tainelor mai multor discipline științifice și să se situeze ca fiind unul dintre cei mai învățați oameni ai epocii sale. Leon și Maria i-au oferit înzestratului Constantin posibilitatea să frecventeze școli din Salonic, unde învățau doar copii din familii înstărite.La vârsta de șapte ani a început să se intereseze de știința filozofiei. În privința aceasta l-a ajutat și cunoașterea mai multor limbi. Pe lângă limba greacă, pe care ca limbă oficială o stăpânea, Constantin stăpânea și limba ebraică, pe care a învățat-o de la prietenii săi și din bazarul din Salonic. Ultimii ani de scoala ai lui Constantin în Salonic au fost plini de mare tristețe pricinuită de moartea tatălui său Leon în 841. Rudele și prietenii familiei lui Leon și a Mariei i-au oferit în continuare înzestratului Constantin posibilitatea să plece la Constantinopol la vârsta de 15 ani și să-și continue educația la faimoasa școală Magnaur, care a devenit universitate. Aici a studiat geometria, astronomia, aritmetica, muzica și alte subiecte și a avut norocul să aibă sprijinul mai multor cunoscuți învățați, printre care Leo Matematicianul (Filozoful) și Fotie, care ulterior au devenit patriarhul Constantinopolului. După finalizarea studiilor în 847, Constantin a devenit bibliotecar al Patriarhiei din Constantinopol, îndeplinind în același timp și funcția de secretar al patriarhului. Încă din 847 a demisionat din funcția de bibliotecar și s-a refugiat într-una dintre mănăstirile de lângă Constantinopol. A acceptat să lucreze ca profesor de filozofie la Universitatea din Constantinopol, pentru că putea transmite studenților săi cunoștințele sale vaste. În scurt timp, Constantin a câștigat o mare popularitate în rândul studenților săi și al mediului de educațional din Constantinopol. I s-a dat epitetul „Filozof” și a devenit cunoscut sub numele de Constantin Filozoful. Curând, curtea imperială bizantină a început să-l angajeze în îndeplinirea unor importante misiuni de stat.
Prima misiune a lui Constantin Filosoful a fost îndeplinită printre slavi în prima jumătate a secolului al IX-lea. Îndelungata activitate misionară a lui Constantin Filosoful printre slavi a fost încununată în 855 odată cu crearea alfabetului slav – glagolitic. Constantin a realizat această descoperire epocală cu ajutorul fratelui său Metodiu.Constantin Filozoful împreună cu fratele său Metodiu au pus bazele culturii slave și pe cele ale scrierii slave.
14 февруари 869 г. – починал Кирил Солунски Свети Кирил Солунски или Константин Филозоф заедно со својот брат Методиј – основоположник на словенската писменост и култура. Покрај тоа тој бил и учител, свештеник и епископ, кој поради неговата мудрост и дејност заедно со брат му Методиј си биле нарекуваат „Еднакви со Апостолите“.Константин, кој е познат со своето монашко име Кирил, за разлика од Методиј не тргнал по стапките на својот татко Лав. Тој уште од детски и ученички години својот животен пат го насочил кон совладување на наставните предмети кои подоцна му овозможиле длабоко да навлезе во тајните на повеќе научни дисциплини и да се постави како најучените луѓе на својата епоха. Лав и Марија му овозможиле на талентираниот Константин да се школува во солунските училишта во кои учеле само деца од богати семејства. Уште на седумгодишна возраст почнал да се итересира за филозовската наука. Во тоа му помогнало и знаењето на повеќе јазици. Покрај грчкиот јазик, кој како официјален државен јазик добро го совладал во солунските училишта, Константин го совладал и еврејскиот јазик кој го научил од своите другарчиња и солунската чаршија. Последните ученички години за Константин во Солун биле исполнети со голема тага поради смртта на татко му Лав во 841 година. Роднините и пријателите на семејството на Лав и Марија му овозможиле на талентираниот Константин на 15-годишна возраст да замине во Цариград и да го продолжи школувањето во прочуената Магнаурска школа, која израснала во универзитет. Тука студирал геометрија, астрономија, аритметика, музика и други предмети и имал среќа да се напојува од знаењето на повеќе познати учени луѓе, меѓу кои предничеле Лав Математичар (Филозоф) и Фотиј, кој подоцна станал и цариградски патријарх. По завршувањето на студиите во 847 година, Консатнтин станал библиотекар на Цариградската патријаршија, извршувајќи ја истовремено и функцијата секретар на патријархот. Уште во 847 година тој ја напуштил должноста библиотекар и се засолнил во еден од манастирите близу Цариград. Тој прифатил да работи како професор по филозофија на Цариградскиот универзитет, зашто своите сестрани знаења можел да ги пренесува на своите студенти. За кратко време Константин стекнал голема популарност кај своите студенти и цариградската учена средина. Нему му бил доделен епитетот „Филозоф“ и станал познат како Константин Филозоф. Наскоро византискиот царски двор почнал да го ангажира и во извршувањето на важни државни мисии.Првата мисија на Константин Филозоф била извршена меѓу Словените во првата половина на IX век. Повеќегодишната мисионерска дејност на Константин Филозоф меѓу словените била крунисана во 855 година со создавањето на словенската азбука – глаголицата. Ова епохално откритие Константин го постигнал со помошта на својот брат Методиј.Константин Филозоф заедно со својот брат Методиј ги поставиле темелите на словенската култура и словенското писмо.
Comentarii recente